Țara nordică a introdus în 2018 ceea ce a numit un „pachet pentru ghetouri", un plan controversat de a schimba radical anumite zone rezidențiale, inclusiv prin demolarea locuințelor sociale pentru a dispersa locuitorii.
Cunoscută pentru politicile stricte privind imigrația, Danemarca a avut un succes relativ în integrarea migranților din țările non-occidentale, dar a întâmpinat reacții negative din partea celor afectați de planul din 2018.Ce este „originea etnică”?
În centrul acestui caz este întrebarea dacă utilizarea de către Danemarca a termenului „origine etnică”, adesea folosit pentru a descrie persoanele de culoare în clasificarea cartierelor de ghetouri, este discriminatorie din punct de vedere rasial.Danemarca definește drept ghetouri zonele cu peste 1.000 de locuitori, dacă mai mult de 50% dintre aceștia sunt „imigranți și descendenții acestora din țări non-occidentale" și unde sunt îndeplinite cel puțin alte două criterii legate de educație, venituri, criminalitate și integrare în câmpul muncii.
O duzină de locuitori din Mjolnerparken, o zonă rezidențială din Copenhaga, au intentat pentru prima dată un proces împotriva Ministerului Afacerilor Sociale din Danemarca în 2020, după ce au fost evacuați.Evacuați, stigmatizați și integrați
O instanță daneză a solicitat în 2023 o audiere preliminară la CEJ pentru a determina dacă termenul „origine etnică” ar trebui interpretat ca incluzând „origine non-occidentală” și, în caz afirmativ, dacă acest lucru este discriminatoriu. Eddie Khawaja, avocatul locuitorilor, a declarat că reclamanții s-au simțit stigmatizați.„Ei se simt jigniți de faptul că în limbajul cotidian, în legislație și în toate propunerile politice care înconjoară această situație, au fost numiți rezidenți ai zonelor de ghetou,” a spus Khawaja.
Ministerul Afacerilor Sociale din Danemarca a refuzat să comenteze, afirmând că nu discută cazurile în curs.
Odată ce CEJ va lua o decizie, cazul se va întoarce în instanța daneză care va decide cum să aplice hotărârea.