Zambila strugure, unul dintre primii vestitori ai primăverii

Una dintre florile care ne bucură privirea de cum începe primăvara este zambila strugure. Florile în ciorchini albaştri apar imediat după ce trece zăpada şi dau culoare grădinilor, balcoanelor şi parcurilor. Zambila strugure (Muscari armeniacum) este originară din sudul şi centrul Europei, centrul Asiei, nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Înfloreşte în luna aprilie. Planta are o tulpină de 10-20 cm şi frunze liniare ce ajung la 25cm lungime. Florile sunt mici, au parfum plăcut, formă de clopot şi sunt dispuse în raceme.

Zambila strugure-cultivare

Bulbii de zambila strugure se plantează toamna, în zone însorite sau parţial însorite, cu soluri umede, bine drenate. Se recomandă ca adâncimea de plantare să fie dublă faţă de înălţimea lor, iar distanţa dintre bulbi să fie de 5-10 cm. Zambila strugure tolerează bălţile produse de topirea zăpezii, dar numai dacă acestea sunt temporare şi solul permite drenarea rapidă. Fiind o plantă de primăvară, suportă bine frigul.

Deoarece se răspândeşte rapid, se recomandă separarea bulbilor sau plantarea în zone în care nu deranjază. Cel mai potrivit moment pentru separarea bulbilor este vara, după uscarea frunzelor. Se aleg cei mai mari bulbii care s-au format pe bulbul mamă. Cei mici se lasă pentru a-şi continua dezvoltarea. În timpul acestor operaţiuni mâinile trebuie protejate cu mănuşi.

Având înălţime redusă, zambila strugure se foloseşte în aranjamentele în trepte şi la formarea bordurilor florale unde se asociază cu alte specii de primăvară precum narcise şi lalele.

Cum se pretează la înflorire forţată, ghivecele cu zambilă strugure înveselesc birourile şi terasele încă din februarie, oferta florăriilor fiind una bogată. Există mai multe varietăţi de zambilă strugure:

“Album” care are flori albe